2 ianuarie 2020, Onuțu Tiberiu
Crăciunul mic = Sărbătoare de înnoire a timpului la 1 ianuarie, sinonimă cu Anul Nou.
Dorind să elimine obiceiurile precreștine practicate la Calendele lui ianuarie, biserica a mutat, la începutul mileniului I d.H., Anul Nou de pe data de 1 ianuarie la 25 decembrie, când se celebra Nașterea Domnului, sărbătoare mutată și ea de la 6 ianuarie (Boboteaza). Contopirea celor 3 sărbători, una creștină (Nașterea lui Iisus) și două precreștine (nașterea zeului Mithra și Anul Nou) în ziua numită Crăciun, a determinat în sud-estul Europei o amestecare a practicilor noi cu cele vechi, care au dat multă bătaie de cap etnologilor. Creștinii au sărbătorit pe 25 decembrie Anul Nou împreună cu Nașterea Domnului mai mult de un mileniu: la Roma până în secolul al XII-lea, în Franța până în 1564, în Rusia până la reforma calendarului din 1699 a lui Petru cel Mare, în Țările Române până la sfârșitul secolului al XIX-lea.. În ziua de 1 ianuarie, rămasă fără sărbătoare, biserica a pus o sărbătoare creștină, Sfântul Vasile cel Mare. După readucerea Anului Nou de la 25 decembrie la 1 ianuarie, românii din Transilvania și Banat l-au numit Crăciunul Mic sau Fratele Crăciunului.
Se obișnuiește ca, în prima zi a anului, fetele nemăritate să împletească crenguțe de măr de care atârnă busuioc, o batistă, o pară argintată, un șir de mărgele și un inel. Mai apoi, fetele ascund crenguțele pe afara. Dacă împletiturile vor fi acoperite a doua zi cu brumă înseamnă că se vor căsători cu un om bogat. În caz contrar, acestea se vor căsători cu un bărbat sărac.
Tot în această zi femeile nemăritate merg în grajd sau în cocină și lovesc vacile sau porcii cu piciorul spunand “anul acesta” sau “anul viitor”. Dacă animalul guiță la prima strigare, fata se va căsători în următoarele luni. În caz contrar, fata se va mărita peste un an sau doi.
Prima persoană care trebuie să intre în casa trebuie sa fie neaparat barbat. In caz contrar, anul va fi sarac.
De asemenea, se spune ca în această zi este bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri și să dai de pomană oamenilor săraci pentru a avea noroc intregul an. Același lucru este valabil și în cazul în care îți țiuie urechea stângă (sic!).
Persoanele care se spală pe față în această zi, iar mai apoi se sterg cu un prosop în care este pus un ban de aur sau de argint, vor fi curate și sănătoase tot anul.
Mai mult, dacă în această zi o persoană doarme mai mult decât în mod normal, aceasta va fi leneșă întregul an.
Sursa: Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an – Dicționar, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997, p. 54
Sfantul Vasile – Datini si obiceiuri